Despre avortul polonez și românce

Se tot bate toba pe la mine pe wall despre niște legi date de unii, la ei acasă, care cică ar încălca nu știu ce drepturi umane. Exact, aia de se chinuie să o introbage guvernul polonez, o mică parte a lui, pe gâtul muierilor.

Nu-s medic, țin să spun de la bun început, iar singura pregărire medicală pe care o am sunt 2 ani de voluntariat la Crucea Măsii Roșie (lungă poveste) și aproape un deceniu de viață pe care l-am petrecut, așa, la o treime, prin spitale. Unde, de multe ori, pierdeam ore întregi la discuții cu personalul medical. Ce să și faci, am fost un curios!

A girl waves a black flag as people take part in a nationwide strike and demonstration to protest against a legislative proposal for a total ban of abortion on October 3, 2016 in Warsaw.
Thousands of women dressed in black protested across Poland in the „Women strike” campaign against a proposed near-total abortion ban in the devoutly Catholic country where legislation is already among the most restrictive in Europe. / AFP PHOTO / JANEK SKARZYNSKI

Dar să revenim. Au ieșit femei, babe și fecioare, să protesteze prin Polonia. Pe la noi blogării anunță că protestează pe feisbuc, se isterizează fenimistele, dau în apoplexie de frică că or să își nenorocească ăia femeile, și tot așa. Eu, da, mascul, țeapă, am o opinie. Și nu o să le placă nici unei părți, nici celeilalte!

Nu sunt de acord cu avortul, absolut deloc. De ce? Pentru că avortul nu e considerat nici măcar de medici ca fiind măsură contraceptivă. Este o intervenție medicală, invadatorie, nicidecum o măsură de contracepție de dorit și de repetat. Și nu sunt de acord cu el pentru că înseamnă că ești o mare idioată dacă, după toate măsurile contraceptive existente pe piață, mai mult decât abordabile ca preț, tu ai mai ajuns la avort. Bine, de aici scoate cazurile care au ajuns acolo indiferent de voința lor: viol, contraceptive cu efect ratat, etc.

Personal, nu l-aș vrea interzis. Numai că Polonia are dea o problemă demografică și o puternică influență religioasă, astfel încât unii dintre ei văd în interzicerea avortului o soluție pentru creștere demografică, nefiind, așa cum nu au fost nici ai noștri, conștienți de riscurile cu care vine o astfel de politică!

Pentru cei care îl vor interzis am o singură întrebare: cam pe când o să ajung și eu ziua aia în care o să pot spune că ale voastre comunități sunt destul de educate încât să nu mai avem 80.000 de avorturi pe an? Că fix de la voi din casă vin cele mai multe avorturi! Oameni ignoranți, cu mulți copii, care nu au auzit de balonașe sau minore tâmpite, fără nici un fel de educație sexuală, dar cu un chef nebun de pulă!

Așa  că nu, nu aș vrea să te văd cum te duci la  chiuretaje pe an doar pentru că tu și bărbată-tu sunteți niște idioți. Dar e opinia mea și nu o pot impune nimănui, așa că aș vrea să văd legea aia picată. Dar odată cu ea, să văd cum li se interzice profesorilor de orice fel, să predice ideea că cea mai bună măsură contraceptivă e abstinența. Nu că asta nu ar fi, tehnic vorbind, adevărat. Dar știm cu toții cam cum joacă hormonii în drăcăraia de azi. Așa că e, practic, imposibil să mai obții rezultate cu o astfel  de politică!