Cum funcționează radioactivitatea


Atom

Dacă vă mai amintiți de la orele de chimie sau fizică din liceu, știți că materia, în starea în care o întâlnim pe Pământ, este formată din atomi, iar atomii au un nucleu –ce conține protoni și neutroni– și un înveliș electronic (ce conține electroni). Un element chimic este identificat prin numărul atomic (câți protoni are) și prin masa atomică (aproximativ numărul de protoni plus numărul de neutroni). De exemplu, 23892U, înseamnă izotopul cel mai răspândit de uraniu, cu 92 protoni și 146 neutroni. Masa atomică e cea de sus. Două elemente chimice diferă prin numărul atomic, de exemplu elementul cu 6 protoni este carbonul, pe când cel cu 7 este azotul. Izotopii, în schimb, sunt atomi cu același număr de protoni, dar cu număr diferit de neutroni, de exemplu 12C, 13C, 14C sunt trei izotopi de carbon. Unii dintre izotopi sunt stabili, iar alții nu. Cei instabili emit particule pentru a ajunge la o stare stabilă (se transformă dintr-un izotop instabil într-unul (mai) stabil). Acest proces de emisie spontană se numește radioactivitate, sau dezintegrare radioactivă. Cele mai comune forme de radiație sunt dezintegrările alfa, beta sau gama.

Dezintegrarea alfa constă în expulzarea din nucleu a unei particule (α) formată din doi protoni și doi neutroni. Un exemplu ar fi: 23892U → 23490Th + 42He2+;

Dezintegrarea beta constă în emiterea unui electron (sau pozitron) din nucleu. Un exemplu ar fi transformarea potasiului în argon: 4019K → 4018Ar + e+ + νe (neutrin). e+ este un pozitron care rezultă din transformarea unui proton într-un neutron: p+ → n0 + e+.

Dezintegrarea gama constă în emiterea unei particule electromagnetice (foton) de frecvență înaltă, dar nu produce modificarea numărului de protoni sau neutroni.

Fiecare izotop radioactiv are un timp de înjumătățire (t½), adică timpul care trece până când dintr-o cantitate din acei izotopi rămâne jumătate. Deși dezintegrările radioactive individuale sunt stohastice (întâmplătoare), se poate determina cu precizie timpul de înjumătățire prin metode statistice. De exemplu, franciul 223F are t½=22 minute, sulful 35S are t½=87,5 zile, toriul 232Th are t½=14,05 miliarde de ani etc.

Anunțuri

Mulțumim pentru feed-back.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: