Tragedia de la Colectiv a trezit cre(ș)tinii. Mai exact proverbiala lor prostie.

Mare tragedie mare! O petrecere de roacheri sataniști s-a terminat cu 27 de morți și 180 de răniți. Dumnezeu nu doarme!

Nu, cam așa sună toate ziarele cu tentă patriotard-naționalist-xenofobă. E ca și cum, în mintea lor îngustă, oamenii aceia afirmă faptul că prezența unor costumații de carnaval a provocat un carnagiu, în acel club din București. Faptul că acolo se asculta o muzică pe care habotnicii național-ortodoxoizi nu o înțeleg, și prin urmare nu le place, duce automat la etichetarea lor ca sataniști.

Zeci de posturi în care cre(ș)tini ordinari se bucură de moartea a 27 de tineri și suferințele a aproape 200 de tineri, rămași, mulți dintre ei, desfigurați pe viață. Zeci de oameni care zâmbesc cu cel mai crud sadism, vrednic poate doar de celebrul Hanibal Lecter, la moartea și chinurile unor copii nevinovați.

Sper ca toți cei care ați avut tupeul ordinar să vă bucurați de drama care s-a petrecuta seară în Colectiv să ajungeți să vă purtați pe brațe proprii copii, să puteți înțelege durerea familiilor care aseară au pirdut acolo fii, fiice, nepoți, frați, surori, și să simțiți pe pielea voastră.

Una din asistentele de aseară, de pe una din salvări, a povestit azi, pe Facebook, ce a simțit acolo. Luați, dragi creștini, citiți, și dacă nici acum, după ce apar mărturiile îngrozitoare ale celor de acolo, nu veți înțelege dimensiunile dramei, luați-vă de mâini, urcați în primul tren către munți și aruncați-vă în cea mai adâncă prăpastie. Pentru că nu meritați altă soartă.

Violeta Maria Naca – Asistenta pe Salvare

„Ne-am dus senini. Credeam că e un incendiu banal inițial, continuă, am fost al doilea echipaj la fața locului. Apoi au venit pompierii agitați. Primele două victime. Totul era ca un coșmar. Mergeau, urlau, se târau. Tineri desfigurați. Urlau mulți. Eram două salvări. Una dintre victime, erau o tânără, rănită grav. Țipa la mine să venim mulți. Mă implora. Spunea că sunt 300 de tineri, arși, călcați în picioare. Am implorat plângând pe cei de la dispecerat că sunt sute de oameni arși. Plângeam. Săreau arși pe mine, urlau. Voiau să intre mulți în ambulanțe. Și nu puteam să plecăm cu fata rănită grav. Nu se dădeau din drum.

Abia atunci s-a dezlănțuit coșmarul. Au venit alți patru grav răniți. Izbeau în mine. În salvare. Le curgea pielea, carnea. Acum plâng. Urlau să îi iau, să nu îi las în urmă. Am implorat dispeceratul să aducă mai multe ambulanțe, că e haos. Să vină poliția. Rupeau jacheta de pe mine.

Apoi, a venit un pompier, avea o tânără de 18 ani, arsă pe 98% din corp, mă implora cu lacrimi de erou: Ia-o mai repede din brațele mele. Doamne, cât de tânără e! Salveaz-o! Am și eu o fată acasă!. Mi s-a făcut rău. Veneau mulți, mulți de tot. Erau îndesați în salvări. Civili urlau, tineri răniți trăgeau de doctori, aproape smulgându-le hainele. Implorau să fie ajutați, să fie salvați. Se aruncau în fața ambulanțelor. Dădeau cu pumnii în ambulanțe.

Am urme de piele arsă, pe mine, pe echipament. Pompierul șef plângea în hohote. Era în șoc. Țipa: De ce, Doamne?. Tânără arsă nici nu mai avea haine pe ea. Apoi am intrat urlând la Colțea, cu patru răniți grav. Țipam să vină toți doctorii, că e carnagiu. Toată lumea era în stare de șoc. AM VĂZUT IADUL!

Doi doctori de la echipaje au rămas la fața locului. Erau șase tineri, jos pe borduri, în stop cardiorespirator. Șoferul din echipaj a resuscitat oameni ore în șir până i-a crescut tensiunea și i-a țâșnit sângele pe nas.

Mai era un copil de doar 16 ani! 16 ani! A plâns echipajul la resuscitarea lui. Nu se îndurau. Apoi l-au adus pe fratele lui, pe brațe, la mine. Era grav, era ars tot. Avea ochii umflați și roșii, plângea. Întreba: Sunt rău? E grav?.

Apoi au adus altul. Era 70%. Plângeam. Cădea carnea de pe el. Întreba dacă mai trăiește. Dacă e grav. Era aproape de comă. Îi curgeau lacrimi din ochi, cu sânge. Îmi spunea să îl țin de mână. I-am spus că am un băiat de-o seamă cu el. Mi-a răspuns: Mami, n-o să mor, nu? Încă ieșea fum din el.

La spital părinți pupau ambulanțele, urlau unde le sunt copiii. Le-am spus adevărul. Le-am spus că sunt în stare gravă. Mi-au pupat picioarele la Municipal. Era sinistru. Trăgeau de mine și de colegi, de salvare. „, a povestit asistenta de pe ambulanta.

Salvatoarea, eroul care povestește îndurerat, este Violeta Maria Naca și are 22 de ani experiență pe Salvare. Femeia asta a văzut moartea în față de mai multe ori decât v-ați văzut unii dintre voi organele de reproducere. Și cu toate astea „am implorat plângând pe cei de la dispecerat că sunt sute de oameni arși. Plângeam.” Pentru că așa arăta aseară holul de la intrare

12182115_1709605189255128_1874691736_n 12187788_556349774519634_2958310471003386829_nCând oamenii care văd zilnic moartea îți spun că ceea ce s-a petrecut acolo a fost un coșmar pe care nu-l poți dori nimănui și spun asta printre lacrimi, să mai ai nesimțirea să faci glume abjecte la adresa celor care și-au pierdut viața sau sănătatea acolo nu mai e dovadă de proastă creștere. E pur și simplu dovada unui retardism crunt, ereditar, imposibil de vindecat. Părinților voștri ar tre bui să le fie rușine că au adus în societate specimene în stare să se coboare atât de jos încât să ți se facă greață să-i scuipi în față.

Și dacă nu le crapă obrazul de rușine înseamnă că sunt la fel de retardați ca voi și că neamul ăsta, românesc, cu care voi, cocalari maneliști, vă mândriți a ajuns ciuca batjocorii lumii civilizate și nimeni și nimic nu-l mai poate salva de la auto-distrugere. Da, pentru voi aș fi în stare să strig „Sieg Heil!” dacă aș ști că asta ne mai dă nouă, oamenilor normali, o șansă ca popor.

A rămas în voi acea bucurie „demonică” a nenorocirii altuia, moștenire a inchiziției creștine, care vă coboară în ochii oricui mai jos decât animalele. Creștini, susțineți că faceți parte din religia iubirii și a păcii și totuși vă bucurați de moartea celor ce au îndrăznit să vă sfideze și să sărbătorească un eveniment cu origini păgâne? Înseamnă că sunteți demni de milă și n-ați înțeles nimic din vorbele profetului vostru, Isus.