Omul care aduce Ploile

Între elementele semnalate la manualele de religie de un oarecare ONG, ca fiind dovezi ale intoleranţei sau inadecvării la realităţile contemporane, se află şi unele care vizează învăţături de credinţă bimilenare ale Bisericii.

Invataturi care, din nefericire pt cei normali, ,au ramas la nivelul de acum 2000 de ani, cand omul inca mai credea ca Zeus cand se plictiseste sau se everveza incepe sa arunce cu fulgere prin cer. Si asta nu e ceva neaparat bun. Nu pentru cei care au cap nu doar ca sa nu le ploua in gat.

Un astfel de exemplu este lecţia din care elevii află că păcatele şi răutăţile oamenilor se constituie în cauze ale unor nenorociri, precum seceta sau inundaţiile. Pentru un adept al unui umanism fără Dumnezeu, astfel de situaţii au doar cauze naturale, omul fiind, eventual, vinovat doar pentru o atitudine iresponsabilă faţă de mediul înconjurător.

Da … Deci sa intelegem ca si cele mai mari eruptii din lume au fost doar rezultatul pacatelor. Pai in cazul asta … poporul care traia o data in zona Saharei de azi a fost de groaza, daca te uiti ca acolo acum e un desert. Cum dracu sa afirmi ca omul e vinovat de secete si ploi prea puternice? Sau de Tsunami si uragane? Esti schizo fratzica!!

Însă chiar mutând discuţia pe teritoriul ştiinţei, şi un ateist poate constata că există o influenţă de netăgăduit a omului asupra materiei. Experimentele făcute, bunăoară, asupra apei de cercetători japonezi au reliefat un fapt uimitor: în funcţie de gândurile sau de cuvintele rostite în preajma ei, apa cristalizează diferit.

Mai baiete … apa cristalizeaza? Unde? Cum? De ce? Cand s-au schimbat legile fizicii asa de tare. Inteleg ca nu am invatat eu prea mult la fizica .. dar nici chiar asa frate. Eu stiam ca apa devine cristal numai in conditii de temperatura sub 0 grade C.

Astfel, dacă avem o gândire sau un discurs pozitiv, cu elemente de apreciere şi iubire sau cu rugăciune, apa va cristaliza în forme armonioase. Dacă, dimpotrivă, ne vom răsti în preajma apei sau vom avea mesaje negative, de ură, cristalizarea apei se va face în forme dizarmonioase.

Aha … daca o luam cu lugu-lugu o sa se cristalizeze in diamante si rubine, daca o injuram, o sa … ce? O sa se faca ace … ? Balega ? Sau dintr-o data o sa devina acida?

Şi alte cercetări ştiinţifice vin să confirme, din ce în ce mai ferm, faptul că starea noastră spirituală influenţează materia din jur (inclusiv trupul nostru). Aşa se face că ne confruntăm fie cu boli trupeşti ce au cauze spirituale, fie cu adevărate cataclisme naturale, toate generate de păcatul şi răutatea care sălăşluiesc în noi.

Da … ca si renumita Malakovskaya, de care nimeni nu stie nimic. Cum naiba insa ai facut tu frate legatura intre efectele avute de comportamentul unam asupra organismului lsi cele asupra mediului? De cand si pana unde comportamentul meu influenteaza furtunile? … Fuck .. ma mut in Sahara si devin milionar, ca le aduc alora ploi cacalau.

Din punct de vedere teologic, astfel de situaţii sunt explicate pornind de la cartea Facerii. Adam şi Eva au fost alungaţi din Rai într-o lume care nu s-a mai supus omului, precum o făcea înainte de ruperea acestuia de Dumnezeu.

Din punct de vedere teologic popa e un demi-zeu. Asta nu o face si pe bune. Asa ca … nu vad de ce as pune la socoteala basmele din Epoca bronzului, din Orient, si le-as transfera ca litera de lege in sec XXI, pentru ca prostimea sa devina si mai proasta.

Omul îşi câştigă acum pâinea cu sudoarea frunţii, iar animalele, cu excepţia celor numite domestice, îl atacă adesea (precum a făcut, de curând, acel urs din Dâmboviţa). Iar pe măsură ce omul devine, prin păcat, rob al celor materiale, lumea din jurul său se răzvrăteşte şi se întoarce şi mai mult împotriva sa.

Da …. natura are constiinta proprie si se inchina mzeului vostru … What the fuck are you talking about? Si daca vede ca omul nu-l mai respecta … devine arma lui Goz(zilla) si pedepseste omul? Chiar ma doare capul de la atata prostie. Si e abia dimineata.

Dumnezeu le-a creat pe toate „bune foarte”, asta însemnând şi că omul, prin comuniunea cu Creatorul său, are menirea de a fi împărat, de a fi cunună a creaţiei. Atunci când se îndepărtează de Cel ce este „făcătorul cerului şi al pământului”, nici creaţia nu-l mai ascultă pe om. Şi cu cât omul se face pe sine mai dependent de creaţia din jurul său şi trăieşte la nivelul biologicului, cu atât materia se revoltă şi este mai greu de supus, pentru că nu este înscris în ea faptul de a stăpâni, ci acela de a fi stăpânită.

Aaa … what ??? Stai sa mai citesc o data !! Materia se revolta ? Sa inteleg ca … de aia ma musca tantzarii si mustele? Aia sunt soldatiii naturii ? Creatia nu-l mai asculta pe om? Cand vreo data natura a pus pret pe vointa omului? Cand saracii stramosii nostri erau mancati de Tigrii-cu-colti-sabie ? Sau cand ultima glaciatiune ne-a decimat de era sa nu mai existam ?

În felul acesta, putem vorbi de un „blestem” al pământului, al acestui „pământ” către care omul se îndreaptă ca fiind singura realitate, în care îşi pune toată nădejdea. Trăind în binecuvântarea lui Dumnezeu însă, omul poate, cu adevărat, să sfinţească locul, poate chiar şi să redevină stăpân peste cele mai fioroase animale sălbatice (literatura aghiografică abundă de astfel de exemple).

Literatura aghiografica … e ca si scriptura: plina de cacaturi scrise de cretini senili, ramasi singuri si care aveau nevoie de atentie. Asa ca … vreau si eu sa vad uin drac de calugar ca imblanzeste o haita de lupi. Si dupa aia … mai discutam. Si sa nu imi veniti cu povestea lui Elisei, caruia i s-au supus ursii si au macelarit 42 de copii doar pentru ca l-au facut chel, ca va cac in nas.

Sursa: Ziarul Lumina