Ancheta evanghelica

Iată câteva dintre argumentele istorice care dovedesc ca Noul Testament nu este de loc de încredere. Pentru cei ce au mintea deschisă la alte variante decât cele prezentate de biserică, vă sfătuiesc să căutaţi o carte numită Corpus Christi

Evangheliile

Cel mai vechi papirus datează din prima jumătate a sec. II-lea. Este vorba de Papirusul Ryland, păstrat la Manchester, iar următorul cronologic este papirusul Bodmer P66, păstrat undeva lângă Geneva. Foarte interesant este şi faptul că toate scrierile care ne-au parvenit erau în limba greacă, o limbă străină însoţitorilor lui Iisus şi au fost descoperite în exteriorul Palestinei.

Golgota

Încă nu s-a descoperit locul exact în care ar fi trebuit sa existe acest munte, iar Via Dolorosa a fost instaurată abia în secolul al XII-lea de către biserica Romano-catolică.

Simon Cirineul

Diferenţe majore de prezentare de la o Evanghelie la alta. De exemplu în Evangheliile lui Marcu şi Matei el “duce crucea lui Iisus”, adică o poartă în locul acestuia pe când la Luca, Simon duce “crucea în urma lui” Iisus, adică îl ajută să îşi poarte sarcina.

În Evanghelia lui Ioan acesta nu mai apare deloc. Posibil ca Ioan să fi exclus prezenţa lui Simon tocmai pentru ca Iisus să nu poată fi acuzat că cere urmaşilor să facă ceea ce el nu a putut. „Să îţi ia crucea ţi să vină după mine.”

Existenţa Istorică a lui Iisus.

Nu prea exista referinţe istorice legate de persoana lui Iisus, ci doar de comunităţile de creştini de la începutul erei noastre.
Singurele referinţe sunt:

Tacit: „cel de la care vine acest nume, Hristos, fusese omorât pe vremea lui Tiberius de către Pontius Pilat, această superstiţie demnă de dispreţ, care fusese înăbuşită pentru moment, izbucnea însă din nou … „

Flavius Josephus, al cărui text însă a fost puternic deformat de traducători de-a lungul secolelor.

Mai important este faptul că nici unul dintre documente nu specifică numele de Iisus, ci menţionează un „Chrestos” sau „Chrestus”.
Filon din Alexandria, care ar fi trebuit să fie contemporan cu Iisus, nu menţionează absolut nimic de acesta.

Proceduri dubioase

În primul rând reunirea sinedriului în toiul nopţii. Mai ales ţinând cont că era ajun de mare sărbătoare. În afara sinopticelor nici un alt text nu mai menţionează adunarea sinedriului noaptea.
La Marcu şi la Matei, acesta se reuneşte o dată noaptea şi o data dimineaţa. Ţinând cont că evreii calculau ziua începând cu apusul soarelui, ambele au avut lo
c în aceeași zi. Ori codul lor de procedură specifică foarte clar că nici un proces nu se va încheia în aceeaşi zi decât printr-o achitare. Orice proces finalizat printr-o condamnare la moarte trebuie să se termine a doua zi în aşa fel încât între sentinţă şi execuţie să existe o distanţă de cel puţin 24 de ore. Acelaşi cod precizează că nu se vor face procese capitale în ajun de sărbătoare, ori procesul lui Iisus s-a desfăşurat în ajun de Paşti, a doua zi fiind şi Sabath.

La Luca sinedriul se se aduna o singură dată, în momentul prinderii, iar la Ioan acesta este înfăţişat numai marelui preot, fără prezenţa sinedriului.

dumnezeu-i-ar-iubi-pe-atei