Dupa niste luni de chin si de scandaluri pe la CJAS Botosani, dupa nenumarate refuzuri si dupa ce mi-am facut toti nervii franjuri … am INVINS. Ieri la ora 14 am fost sunat de reprezentanta firmei care se ocupa de importul de Remicade in Romania si am fost anuntat ca AM PRIMIT ACORDUL DE A FACE TRATAMENTUL pe banii casei de asigurari.
Bucuria mi-a fost atat de mare incat am izbucnit in lacrimi care, dupa numai 30 de secunde, s-au transformat in oroare, stupefactie si mai ales furie. De ce ?? Pentru ca am auzit replica nevesti-mii:
„Vezi ca Dumnezeu tine la tine pana la urma !!!”
BAAAAAAAAAAAAAAAAI
Chiar s-a tampit lumea ??
Cum poti sa ii spui unui om care stii cat s-a luptat sa obtina un tratament care ajunge la 20.000 € anual ca tine Phantomas cu tine?
Mai ales cand tu stii cata durere a avut de suportat acel om ? Pana a pleca in Italia am suportat durreri care m-au adus de multe ori in pragul sinuciderii. Mereu am traiti cu gandul ca, daca tot e sa dau coltu`, macar sa o fac in mod demn. Dar am trecut peste si am continuat sa lupt. Practic am trait cu speranta.
Si nu am avut nevoie de nici un fel de rugaciune, de nici un fel de sfestanie, de nici un fel de suport moral din partea unui popa. Singurul sprijin pe care m-am bazat au fost calmantele administrate de psihiatrul meu pentru a reduce tendinta de suicid. Si, apropos, la el m-am dus de buna voie si nesilit de nimeni, constient fiind ca durerea cronica poate duce in timp la psihoza.
Pentru ca la urma sa mi se dea o replica de genul acesta. Unde mai pui ca a mea doamna stie ca sunt ateu si ca nu dau doi bani pe principiile moralei crestine.
Oamenilor, romanii sunt din ce in ce mai prosti. Si cred ca ultimele alegeri ar fi trebuit sa imi arate ca in Romania 50,66 % din cei peste 18 ani sunt nitel dobitoci. Dar eu traiam cu convingerea ferma ca langa mine nu e unul din aia (sau, ma rog, una).
Mama … cata dezamagire. Si mai spun unii sociologi ca romanii nu au nici un motiv de suicid. Ete unul mai mult decat valabil. Ala de mai sus.
